S-a rupt o bucată din cer
Căzând pe o frunză murdară.
Chiar zarea e moartă,
Se vede pustiul;
Şi-o negură spartă
Ne-arată destinul.
Ne zboară nisipul
din clepsidra cu timpul.
Nu mai curge: zboară.
Se reaşterne universul:
Ţesând un copac.
Renaştem în praf.
Dormirea nu doarme-
-e moarte trezită.
Iar jocul luminii
Se leagană-n clepsidră.
S-a rupt bucată din cer..
N-a mai gasit pe ce să cadă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
:) -> atat e tot ce pot sa "zic"...ceea ce mi-a trezit versurile tale...iar zambetul cuprinde tot felul de sentimente antagonice...
s-a rupt o bucata de mine si-a cayut pe'o bucata de tine
si da... :)
o poezie foarte interesanta, imi plac foarte mult bucatile de cer care se rup si cad:X sper ca in curand voi primi si eu, autgraf de la tine:*
Trimiteți un comentariu